9494...taxi la comanda

Luni...Mai...3...2010...un telefon,.un raspuns si un drum .
O veste proasta, mai proasta nici ca se putea.
Editura la care am publicat prima mea carte a fost vanduta. Alti doi proprietari in curs de preluare cu bune si rele. Schimbare de spatiu. Si noi autorii chemati sa ne ridicam cartile pana la noi ordine.
Dar si o veste buna a doua carte este pregatita pentru tipar. Urmeaza sa inchei contractul...mai pastram legatura...
Un taxi chemat la comanda.
Secretara de redactie o draguta ca deobicei m-a ajutat si cu sacosele. M-a ajutat sa le pun in portbagajul taxiului. Taximetristul nici nu s-a deranjat. Martori suficenti ca am pus multe sacose. Prea trista sa numar sacosele. Doar portbagajaul era gol. Doar bagajele mele, sacosele mele, doar vreo 160 de carti. Munca mea. Cartile in loc sa stea in librarii , am fost chemata sa le iau. Fara dreptul de a le vinde. Dar sa le duc la editura daca au comenzi. Comenzi cine sa comande daca nimeni nu a vazut cartea??? O vede online. Arata bine. Un nume, o coperta, cateva cuvinte de prezentare. Un incepator in ale scrsului. Cine sa cunoasca ?? Cei ce ma cunosc au primit cadou.
Soferul un blond cu parul tuns scurt doar este moda...ras in cap... cam gras si cu mustata si cu tacalie, fost militar, acum pensionar spunea el. Inalt, mai inalt decat mine,..peste 180 cm. .. Discutii banale. Doar suntem doi oameni civilizati uniti pentru un timp scurt de spatiul redus al unui taxiu galben. Pe un traseu scurt si lung in acelasi timp. Dar greutatea cartilor nu-mi permiteau sa le duc cu mijloace de transport in comun. Ca sa nu mai spun ca nu am luat o geanta in care sa le pun le-am pus in sacose de plastic cumparate de la un magazin OK. Munca mea, banii mei.
- Si ce era acolo...a intrebat intrun tarziu curios soferul...
- Editura Eminescu. Isi schimba sediul si din lipsa de sptiu ne-a chemat sa ne luam cartile pana la noi ordine...
- Sunteti angajata??/
- Am publicat,..cartile imi apartin...sacosele...
Nimic nu-mi atragea atentia ce are de gand sa faca un sofer. Prudenta obisnuita, un neconoscut, dar un necunoscut pe care eu il plateam..
La Piata Progresuu la trecerea de pietoni a strigat la un pieton brunet, cu mustata, statura medie, care s-a apropiat de portiera lui si-au dat mana tovaraseste si m-a fixat pe mine, soferul a inceput sa se balbaie..
- Eu,..o..o..c..clienta, datoria...
m-am facut ca nu aud era ceva neinteresant pentru mine.
- Colonel,.la US...de fapt UR... mormaia ...am inteles colonel in armata la trupe speciale.. Baiat bun , a avansat in grad usor... Ochii vad inima cere...si ochi alunecosi...
- Ce vreti sa spuneti...era valabil la barbati...
- la femei...Ei si si...
A intrat pe Drumul Gazarului , a oprit unde i-am indicat...si de o amabilitate de neasteptat...a sarit din masina...
- Achitati dupa ce coborati,...Deschid eu portbagajul si va ajut sa scoateti bagajele...
Am achitat in dreptul masinii, nu am luat nici chitanta, doar nu-mi deconta nimeni deplasarea.
Am luat cateva sacose si cand am vrut sa le las jos, mi-a spus foarte amabil...
- Va ajut eu, va conduc pana la usa, usa blocului, ...
Cu sacosele luate m-am apropiat de usa blocului. Si m-am intors spre portbagaj. El a venit din urma cu niste sacose, ceea ce mai ramasese, dar intai a scos o carte dintro sacosa...
- dar sa vad si eu ce este...Nu va mai duceti asta este tot.
- Bine pastrati-o . si am facut un pas spre portbagaj.
- asta a fost tot, nu va mai duceti,..Mi-o dati cadou???
- Da.
S-a asezat in masina pe locul din dreapta si mi-a spus zambitor...
- O sa i-o dau fiului meu sa o citeasca.
- Este interesanta..
- Fiul meu are 10 ani... si a dat din cap... in sensul da da o sa citeasca el...
Eu am intrat in bloc, el a plecat... Am ramas cu ceva ciudat,..un gust amar.... O carte oferita unui sofer,..dar care imi deschisese sacosa sa verifice ce am in sacose...Ce needucat tanarul pensionar fost angajat, fost ofiter in armata...sofer pe un taxi..
Astazi am avut curiozitatea sa reasez cartile traintite atunci in fata televizorului un loc disponibil, am numarat pentru ca ceva imi spunea ca ceva s-a intamplat cu cartile mele....
Si s-a intamplat o sacosa mai putin,..adica 20 ..sau 30 de carti mai putin, decat numarase doamna Rodica, secretara de redactie...
Un telefon la receptie si o doamna, care in deziluzia ei ca nu comandam un taxi ci vroiam sa fac o sesizare,..a deveni agresiva, tupeista,..
- De ce sa va cred??/ De luni si pana acum???
- Cred ca este cazul sa va verificati oamenii pe care ii angajati,...
- Bine ca va furat carti...daca va mai fura si altceva...
- Atunci o sa anunt politia...sa va verifice soferii... Vi se pare normal sa achit cursa, sa nu iau chitanta, sa fac cadou o carte si sa-mi fure si o sacosa cu peste 20 de carti...
- Nu. V-am rugat sa reveniti luni. Lunea se priemsc sesizari...a schimbat tonul agresiv, cu un ton normal, amabil...probabil primise confirmarea ca a fost solicitat un taxi...
Avea dreptate. Nu am luat chitanta.
Si daca o luam tot la gunoi ajungea si eu tot nu m-as fi uitat la numarul de legitimatie al soferului. Doar nu-mi deconteaza nimeni. Iar cartile nu le puteam aduce decat cu taxiul. Nu era primul taxi in care ma urcam si coboram. Nu era singurul taxi in care nu ma interesa cum il cheama pe sofer. Intotdeauna m-am conversat cu taximetristii pe traseu. Doar suntem oameni. Si oamenii pot face conversatii cand drumul strabatut ii aduce alaturi... Timpul trece mai repede.
Doamne ce monstrii a creat armata???
Ce monstrii a creat societatea romana???
Oare va fi nevoie sa nu mai avem incredere nici in taximetristi???
Se plang cand sunt batuti, amenintati...si chiar ucisi de unii calatori cu taxiul... Dar cand ei fura si mint??? Cand ei se uita la bacsis???
Doamne cum poti sa intorci capul cand astfel de specimene abuzeaza de amabilitatea unor persoane.
Doamne cand vrei sa te faci simtit. de noi muritorii???
Doamne cand vrei sa faci dreptate intro lume de hoti???
Doamne cat trebuie sa mai sufar nedreptatea din partea unor oamnei fara scrupule,..fara pic de jena,..fara omenie...???
Mare atentie sa va doresc la soferii de pe taxiuri,..sau la acei taximetristi ce raspund la numarul de telefon ....9494...
Cartile nu mai exista la el din moment ce am dat telefon astazi. Sesizarile se primesc luni.
Dar poate s-a gandit sa-mi faca pubicitate...
Inca mai sper ca oamenii sunt buni si se ajuta intrei ei.
De aceea va atrag atentia ...Tata avea o vorba...Oamenii se impart in oameni buni, oameni rai ...si ..soferi...
Si mai ales soferii de taxi pe care tocmai noi ii platim...
Inca mai sper ca tot raul duce la bine... ca un sut in fund inseamna un pas inainte.
Din nou luna martie, luna de schimbarilor radicale in viata mea.
Luna martie luna vanzarii editurii,...luna mai doar 20 de carti mai putine...
Dar viata merge inainte cu bune si cu rele...
Si maine este o zi..
Priveste inainte.
Soarele rasare in fiecare zi....Si fiecare zi iti aduce ceva nou in viata.